miercuri, 5 ianuarie 2011

Memoriile unui astronaut


Ajunsese la 26 de ani sa fie, cel putin in ochii celorlalti, the dream girl. Carismatica, cu zambetul inocent si vesel, pasea in orice incapere ca si cum ii apartinea, starnea aprecieri, stralucea. Parul balai perfect, pielea fina, aramie, ce mirosea a bebelus, ochii verzi scanteietori, misterul timiditatii ei, zambetul relaxat si pofta de copil pentru rasul galagios si necontrolat, toate o transformau intr-o aparitie memorabila, unica.
Am cunoscut-o pe cand era in vizita la cea mai buna prietena a ei care, de cativa ani, locuia in Franta, in oraselul pe care ajunsese sa-l iubeasca atat de mult, Grenoble. Plina de entuziasm pentru viata si cu o incarcatura ne mai intalnita de povesti a caror protagonista era, avea sa ma cucereasca din prima clipa.
Intr-o seara ploioasa de iunie, in barul campusului universitar unde lucram la acea vreme, mi-a fost dat sa-i aud pentru prima data rasul, cand, impreuna cu prietena ei intrase brusc si galagioasa in local, izbind usa de perete. Se asezase in fata mea, la aceeasi masa, cu spatele drept si picioarele unul peste altul, avand o tzinuta rafinata, studiata. Dupa ce mi-a fost prezentata, imi tot evita contactul vizual, pana cand am urmat-o la toaleta unde am reusit sa o abordez direct. Ma fascina. Ne vorbeam in engleza, iar accentul ei est european, cu ezitari in exprimare, ma ravasea. Vroiam sa o cunosc toata, in toate sensurile posibile, atunci, acolo.
Urmatoarele nopti ni le-am petrecut facand dragoste.
Apoi cand a plecat inapoi in tara ei, a luat o parte din mine. A lasat un gol in sufletul meu. Ma simteam trist cum nu mai fusesem, si totodata nu puteam intelege cat de repede m-am putut indragosti. Am petrecut cu ea mai putin de 50 de ore, si totusi o simteam mai apropiata decat orice alta femeie din viata mea. Nu mi-o puteam scoate din minte, la munca nu ma puteam concentra, inca ii simteam parfumul pielii in hainele mele, in mine… Mi-a rapit sufletul.
Inapoi in Romania, ea a continuat sa-si traiasca viata de vis pe care fusese binecuvantata sa o aiba. A vizitat China, Cehia, Israelul, Grecia… Nu cred ca s-a mai uitat vreodata in spate, la ce a trait in Franta, la mine. Ma gandeam adesea, cum a cunoscut un umil profesor in Franta, de ce nu ar fi putut cunoaste la fel de usor, alti barbati si in alte tari?!
Cu gandul la ea, am intalnit atat extazul cat si agonia. Desi nu mai avusesem nicio veste de la ea de mult timp, eram gelos pe barbatii din jurul ei desi nu ii cunosteam, eram gelos pe viata ei departe de mine. Incepusem sa devin sceptic. Ajunsesem sa cred ca atunci de mult, in luna iunie, am iubit o iluzie; ea era de fapt femeia multora, nu numai a mea. Ceea ce mi s-a si confirmat, mai tarziu.
Am realizat ca dragostea te poate ridica, in acelasi timp doborandu-te de unde risti sa nu te mai poti ridica niciodata. In cateva zile am cunoscut dragostea adevarata, avand o obsesie pentru o fata pe care probabil nu am cunoscut-o niciodata cu adevarat. Aceasta fata m-a frant. Am iubit un inger si in acelasi timp, un demon. Am pierdut. Sufar si acum………

    Niciun comentariu:

    Trimiteți un comentariu